Botezul Alexandrei si portul maramuresean

In prag de toamna, intr-o zi pe care am simtit-o plina de energie pozitiva, alaturi de doi parinti calzi si iubitori, impreuna cu o bunica entuziasmata care nu s-ar fi dezlipit de nepotica ei, am fotografiat botezul Alexandrei Maria. In camera ei am descoperit ceva inedit care m-a surprins frumos – un costum traditional maramuresean asa cum se poarta acasa la Dana, mama micutei. Alexandra a fost crestinata intocmai ca strabunii ei. M-a bucurat mult ca exista oameni care duc mai departe obiceiurile, identitatea si traditiile mostenite. Cu toate ca parintii si bunica cu greu si-au stapanit emotiile, Alexandra a privit zambitoare si cu interes, vrand sa descopere pas cu pas ce se intampla in jurul ei. Pentru ca armonia sa fie deplina, Cristina, mama spirituala a micutei, a pasit in  biserica, mandra imbracata in acelasi fel de port ca cel al Alexandrei. De aici inainte povestea creata de costumele albe cu motive florale si broderie iscuit creata, mi-au inspirat puritate, basm si m-au facut mandru ca sunt Roman. Preotul care a crestinat-o pe Alexandra i-a insuflat incredere si liniste sufleteasca incat, atipic, micuta nu a scos niciun scancet pe parcursul intregului ritual.
A urmat o petrecere restransa in cinstea zilei cu atata insemnatate pentru Alexandra si pentru parinti, bunici, unchi, matusi. Mi-am dat seama ca toti invitatii erau prieteni de suflet ai parintilor dupa voiosia si caldura emanata de ei in timpul petrecerii. La final, dupa distractie si socializare s-a suflat in doua torturi – unul al micutei crestinate si celalalt al mamei, a carei zi de nastere a fost chiar in ziua botezului. La final, toate ghinioanele s-au spart, in stil grecesc :)

Leave a comment