Povestea lui Alexandru

Am sa incep prin a spune ca Alexandru e un copil norocos. E norocos pentru ca s-a nascut intr-o familie calda si prietenoasa de la parinti pana la bunici si nasi. Am apreciat inca de cand am ajuns acasa la Mihai si la Ioana faptul ca au fost mereu langa Alexandru, au dorit sa fie alaturi de el in fiecare cadru si in fiecare fotografie. In toata agitatia de dinaintea botezului si-au gasit timpul necesar incat sa ii acorde toata atentia din lume. Nu intamplator m-a impresionat lucrul asta, pentru ca de obicei in ziua botezului rar imi e dat sa am cateva cadre legate cu parintii alaturi de bebelusi. Alexandru a fost un bebelus receptiv si cumintel care parea ca stie ce se intampla si cateodata mi-a lasat impresia ca imi da si o mana de ajutor sa filmez cadrul pe care il vroiam. Mi-a facut placere sa ii regasesc pe Silviu, Cristina si pe micuta Jasmine, nasii lor. Sunt cunostinte mai vechi, dar unii dintre ei s-au mai schimbat. De pilda, Jasmine a mai crescut un an, in schimb Silviu si Cristina au ramas aceleasi suflete vii ale petrecerii. La biserica micutul Alexandru a stat linistit si relaxat in bratele Cristinei, iar toata nelinistea lui parca a fost transferata parintilor si bunicilor care nu si-au luat ochii de la el pe tot parcursul slujbei. Intr-o familie frumoasa si calda, cum altfel sa fii decat un bebelus relaxat :). Cu toate ca nu a participat activ la petrecerea dedicata lui, a fost prezent cand in bratele bunicilor, cand in ale mamei si tatalui sau ale nasilor. Concluzionez ca Alex are o misiune grea. Trebuie sa tina pasul cu toti petrecaretii de care sunt inconjurati parintii lor, in frunte cu nasii, probabil si cu micuta nasa. :)

Leave a comment