Așa oameni, așa prieteni, așa nuntă

mirii irina si claudiu la sesiune foto din ziua nuntii in brasov

Oameni cu calități rare

E atât de greu să fii bun, să fii zâmbitor și răbdător cu ceilalți, să fii înțelegător, apropiat de oameni? Aș răspunde cu sinceritate că nu. Așa ar trebui să fie, ar fi totul mai plăcut dacă am conștientiza asta. Deși iubesc toate aceste “calități”, care practic ar trebui să facă parte din noi în mod constant, sunt momente când cuprins în vâltoarea vieții, uit cu desăvârșire că ele ne ghidează și ne fac să ne simțim umani. Incă de prima dată când i-am întâlnit pe Irina și pe Claudiu, căci primele rânduri la ei fac referire, am observat că ei sunt altfel. Că practic tot ce am scris mai sus, îi caracterizează, le aparține lor. Sunt doi oameni buni și înțelegători, cu o relație solidă, bine clădită. Știu să asculte și să se facă ascultați. Mi-au povestit despre cum va fi la nunta lor și cum văd ei sărbătoarea asta, cât de simplu vor să fie totul. Cu nimic din tot ceea ce și-au planificat de la început, nu s-au abătut în ziua nuntii. Aaaa! poate doar cu întârzierea la slujba de la biserică, dar nu a fost un capăt de țară 🙂 Și-au propus ca totul să se desfășoare în tihnă, acolo în cochetul complex de lângă Poiana Brașov, unde aveam să ne petrecem ziua de care o sa îmi aduc aminte mult timp de acum înainte. A fost printre puținele nunți unde nu am simțit tensiune, nervi, agitație.

Pregătiri de nuntă doar cu prieteni buni

Pe Claudiu l-a ajutat să își aranjeze hainele de sărbătoare cel mai bun prieten, iar Irina a fost înconjurată deasemenea de prietenele cele mai dragi. Totul s-a desfășurat pentru sufletul lor și nimic de ochii lumii. Și cred că le-a plăcut atât de mult atmosfera de la pregătirile de înaintea slujbei încât înclin să cred că ăsta a fost și motivul întârzierii 🙂 La nunta lor am fotografiat în liniște de parca ceva, ceva din felul lor de a fi s-a transmis și la mine. Lângă doi oameni cu suflete frumoase nu se puteau alătura altfel de oameni, așa că pe tot parcursul zilei am observat multe zâmbete și chipuri pozitive. Până și preotul care i-a binecuvântat a fost diferit de majoritatea preoților pe care i-am întâlnit de-a lungul experiențelor ca fotograf de nuntă. Să fi fost oare epidemie de iubire? 🙂

LASĂ UN COMENTARIU