Cărămidă lucitoare, dă Doamne să fie soare – la nuntă

Am avut parte de o nuntă la care a trebuit să filmăm printre picături…la propriu. O nuntă cu umbrele, multe umbrele. Chiar dacă toată ziua ploaia nu a contenit, nunta lor nu s-a asemănat deloc cu vremea de afară, ba chiar din contră, vremea mohorâtă nu a reușit să le controleze starea interioară. În mijlocul unei păduri, într-un cadru de poveste, pozitivi și zâmbitori Bianca și Adi, s-au pregătit în tihnă pentru ce urmă să se întâmple. Micile grimase își făceau prezența atunci când se uitau pe geam și vedeau invitații care alergau dinspre parcare, zgribuliți și cu umbrelele deasupra capului. Mă gândesc că e frumos să ai în jurul tău oameni care să te încurajeze și să îți ridice moralul, așa cum au avut ei.

Îmi spuseseră că sunt împreună de 8 ani jumătate, o veșnicie pentru unii…și mă gândeam că în acești 8 ani au trecut prin multe, prin atât de multe încât au devenit puternici împreună și pot să depășească aproape orice obstacol…și că se cunosc bine. Sunt ingineri amândoi și povesteau că sunt diferiți unul de celălalt, că au pasiuni diferite și că nu prea se regăsesc în activități comune decât atunci când merg la ski și când călătoresc, iar în rest…se contreaza. Ea comunica mult, explică, detaliază, în schimb el vorbește puțin, dar spune multe.

După-amiază toți oamenii prezenți care trebuiau să se adune sub cerul liber și însorit pentru asista la cununia religioasă, și-au făcut loc cuminți în foișor. Din clădirea unde s-au pregătit pentru marele eveniment, acoperiți de umbrele Bianca și Adi, însoțiți de prieteni și familie, au ieșit spre foișorul unde preotul avea să le binecuvânteze hărăzirea. Au fost primiți cu aplauze, zâmbete și aprecieri. Noaptea a continuat să toarne cu găleata, dar înăuntru a fost o atmosferă caldă. Atâta timp cât liniștea și frumusețea vin din interior, restul contează mai puțin.

LASĂ UN COMENTARIU